O mica primavara-n prima zi de iarna...

Atat de mult i-am spus primaverii ca mi-e dor de ea, incat, iata, in prima zi de iarna, ea s-a intors la mine.Si anotimpul e mai sensibil la cuvantul "dor", decat sufletul omului.Imi amintesc ca zilele trecute, am postat mult cu inima si gandul la luna mai.Iar acum daca esti afara, te poti simti ca la intrarea intr-o primavara si nu in luna decembrie.Poate ca exista explicatii stiintifice pentru aceasta zi superba, prima zi a iernii, cu miros de primavara. Eu insa prefer sa spun ca Dumnezeu a simtit si inteles dorul meu de-april.Si mi l-a adus in zi de sarbatoare-n dar.
Dupa o frumoasa plimbare prin parcul ce mi-a devenit nespus de drag(I.o.R), cred ca voi face o prajiturica.Una simpla, cu fructe si cu frisca.Cele complicate, nu-mi ies.Pe cat de bine-mi reusesc destul de multe feluri de mancare, pe-atat de putine feluri de prajituri stiu sa fac.N-am exersat destul probabil.Dar, recent m-am imprietenit cu o persoana deosebita care e experta la acest capitol, si simt ca ma va ajuta cu retete bune si accesibile mie.
E joi, e sarbatoare in sufletul meu, si traiesc emotiile zilei la fel de intens cum le traiau si parintii mei.Taticul meu drag, plangea cand asculta cantecele lui Furdui Iancu, si-mi povestea ce grei ani a traversat in copilaria lui, sub diverse regimuri.Mi-e dor de el, de cuvintele sale modeste dar pline de intelepciune, mi-e dor de primavara vietii mele, de florile sufletului meu de mai.
Dar azi e ca o mica primavara-afara si-n inima mea.Transmit un gand cald si bun tuturor!
Si ...La multi ani!