Chyi Yu - Donde Voy (Where I'm Going)

Indila - Dernière Danse (Clip Officiel)

07 - Dan Spataru - Te asteapta un om

E iarna intre noi

Ti-am zis ” I love you ” intr-o JOI …
De-atunci pentru mine ” JOI ” inseamna ” NOI ” …
Si anii au trecut … cu zile de joi, zapezi si ploi …
Iar sufletul tau deodata … a devenit de piatra !

REFREN :

E iarna-ntre noi …
Iarna-ntre noi …
E iarna-ntre noi doi …
E iarna iar …
Iarna-n zadar …
Ce iarna de cosmar !
Daca nu sunt facut pentru tine
Asa cum gandesti …
Inima mea imi spune ca tu esti !

Strofa a II-a :

Ti-am zis ” I love you ” ca un prost …
Spuneai ca-s un loser fara rost …
Tu nu ma iubeai, caci tu nu visai, nu ma vedeai …
Nu cred c-ai vazut vreodata … baieti care plang dup-o fata !

REFREN :

E iarna-ntre noi …
Iarna-ntre noi …
E iarna-ntre noi doi …
E iarna iar …
Iarna-n zadar …
Ce iarna de cosmar !
Daca nu sunt facut pentru tine
Asa cum gandesti …
Inima mea imi spune ca tu esti !

Bridge :

Esti si nu esti in mintea mea …
Te-as iubi noua vieti daca s-ar putea,
Insa nu …
N-as putea sa-ndur ca tu
Sa fii a altcuiva
Si sa uiti de iubirea mea …
Nu …

REFREN :

E iarna-ntre noi …
Iarna-ntre noi …
E iarna-ntre noi doi …
E iarna iar …
Iarna-n zadar …
Ce iarna de cosmar !
Daca nu sunt facut pentru tine
Asa cum gandesti …
Inima mea imi spune ca tu esti !

Spune-mi cine esti

No Mercy - When I Die (cind voi muri....! tradusa....)

Poate constiinta ucide?

Fereastra e larg deschisa in fata mea.Inspir si expir adanc, foarte adanc.Parca vreau sa ma asigur ca sunt vie.Sunt vie.Cel putin in aparenta.Pentru ca in forul meu interior, ma simt moarta.Din toate punctele de vedere.Sunt ca o baterie de masina complet descarcata.Si ma intreb cum s-a putut intampla si mai ales de ce.Parintii mei, la varsta mea, erau plini de viata si mai ales de energie.Pozitiva si atat de benefica pentru mine si fratele meu.De ce eu n-am semanat cu ei? Sa fie adevarat ca pe un om il poate ucide constiinta? Ar putea fi adevarat, eu am multe pe constiinta.Sufletul mi-e atat de impovarat de regrete mari.Duc povara propriilor greseli, si au fost multe.Inapoi nu ne putem intoarce sa reparam nimic, dar regretele exista si ne dor.Unii spun ca trebuie sa renuntam la trecut pentru a putea continua sa traim.De-ar fi cu putinta.Sau e? Dintotdeauna mi-au placut oamenii puternici si pozitivi.Probabil pentru ca simteam ca sunt mica si slaba in fata destinului.Ii priveam, si ma incarcam cu energia lor.Si au fost cativa care ani de zile mi-au dat fara sa stie din bucuria lor de a trai.Acum, sunt singura.Doar eu cu mine.ori gasesc in mine puterea de a continua, ori sunt terminata pe veci.Imi repet zilnic, ca toate trec.Ca si starea mea proasta va trece.Dar nu trece.Totul mi-e indiferent.Si putinul pe care-l fac, il fac parca impinsa de faptul ca respir.Respir deci "traiesc".Si trebuie sa fac ce face un om normal.Absolut tot ce face un om normal.Si mi se pare greu.Candva puneam suflet in tot ce faceam.Acum parca nu mai am suflet.Deci nu mai am ce pune in nimic.E destul de trist.Pentru ca cei dragi, au asteptari de la mine.Iar eu simt ca nu sunt deloc la inaltimea asteptarilor lor.Mi-am dorit mult o iubire mare.Asa cum o vedeam eu, acel om trebuia sa ma iubeasca asa cum sunt eu, cu bune si rele.Sau cine stie, poate de dragul lui, chiar as fi incercat sa am mai multe bune decat rele.Dar...nu mi-a fost dat sa-l intalnesc.Poate o iubire m-ar fi salvat.N-a fost sa fie.Si ca sa fie tacamul complet au aparut si bolile.Putine dar serioase.Recent un prieten mi-a spus: 'lupta!Viata e o lupta!."Si-am ajuns la miezul problemei.Lupta...parca nu mai e pentru mine.Ma simt ca un soldat grav ranit dintr-un transeu din vechile razboaie.Armura doar ma ucide prin apasarea ei.Ma dor toate si privirea mi-e incetosata.Nu de lacrimi.Din pacate.E uneori o usurare sa poti si plange.Eu nu mai pot.Oare ce simte un soldat grav ranit, intr-un transeu?Dor de cei dragi, dorinta de a se salva...greu de spus.Eu nu mai simt nimic.Stiu ca e bine in fiecare dimineata sa multumesti lui Dumnezeu, ca te-ai trezit si sa te bucuri ca ai o zi in fata, inca o zi de trait.Fac asta.De fapt o fac de mai multe ori pe parcursul unei zile.Dar nu pentru mine.O fac pentru cei dragi.Vreau sa continui sa "respir", pentru a nu-i necaji pe cei dragi.Nu e ok.Acum cativa ani, multumeam cerului ca traiesc.Si era pentru mine.Dar iubeam.Iubeam cum n-am iubit niciodata.Desi n-am fost iubita, cred.Poate speranta sa-ti dea atata fericire?Presupun ca da.Iar cand a murit speranta am murit si eu.Sau nu? Sant inca oare vie si nu constientizez? Ce ma poate readuce macar pe linia de plutire? Greu de spus.Poate scrisul....Aici, voi incerca sa-mi adum gandurile.Aici poate imi voi regasi linistea.Cu voi si langa voi.Cat de adevarata o fi zicala: "mai e si maine o zi"Pentru multi poate nu mai e si maine o zi.Dar...e bine ca nu stim ce va fi maine.Si daca va mai fi un maine.Am citit ca daca visezi ca vei avea un viitor frumos, chiar il vei avea.Stiti voi cat am visat eu un viitor langa un om drag? Nu l-am avut.Dar...ce stiu eu?Despre viitor?Stiu doar cat regret ca am gresit, cand am gresit.Marin Preda scria undeva: acum ca nu mai caut fericirea e posibil s-o si gasesc. Simt la fel. Poate daca nu-mi mai doresc nimic, voi primi un pic mai mult.Am combinat momentul acesta, de a scrie, cu bucataria.Am facut clatite printre picaturi.Nu-mi place sa fac clatite.Si pentru mine, doar pentru mine n-as face niciodata.Dar cand ma gandesc ce bucurie vor avea copiii cand le vor gasi....chiar nu a fost greu.E minunat sa poti face bucurii celor dragi.Chiar daca sunt doar clatite.E important.E tare important sa ai cui sa faci bucurii.Sa nu fii singur, sa ai cui sa spui: acel frumos te iubesc! Daca totusi esti singur, nu uita ca Dumnezeu e cu tine.Si ...spune-i lui tot ce-ai dori sa-i spui celui iubit.Uneori ajuta.